Consiliul Elevilor trebuie să existe în fiecare școală din România, iar fiecare elev este să liber să își aleagă reprezentanții sau să candideze pentru a fi ales. Despre alegerile în Consiliul Școlar al Elevilor este bine să reții:

• Fiecare clasă își desemnează prin vot secret și direct, la începutul fiecărui an școlar, reprezentantul în Consiliul Elevilor – Adunarea generală este formată din câte un reprezentant al fiecărei clase. Profesorii nu au drept de vot și nu pot influența alegerile.
• La începutul fiecărui an școlar, trebuie să se organizeze alegeri pe școală pentru biroul executiv al Consiliului Elevilor: președinte, vicepreședinte, secretar. Aceștia sunt reprezentanții elevilor în raport cu conducerea școlii.
• Orice elev este liber să candideze. Nicio restricție legată de note, medii sau orice alt criteriu nu este permisă. Profesorilor le este interzis să influențeze ceilalți elevi cum să voteze. Alegerile sunt directe (votează toți elevii școlii), libere (fără influențe externe) și secrete (se votează cu buletin de vot în urnă). În cazul școlilor cu clase de nivel primar și gimnazial, biroul executiv este ales prin votul elevilor din clasele a VII-a și a VIII-a.

Dacă ai peste 18 ani și ești elev la liceul sau în învățământul profesional, poți candida pentru a fi reprezentantul elevilor în Consiliul de administrație. Adică acel organ al școlii unde se adoptă strategia, bugetul, regulamentul și se iau deciziile majore care privesc unitatea de învățământ. La fel, alegerile sunt directe, libere și secrete, orice cu elev cu vârsta peste 18 ani având dreptul să candideze.

Consiliul Județean al Elevilor/Consiliul Național al Elevilor

Consiliul Național al Elevilor, înființat în anul 2007, este o structură înființată de Ministerul Educație, care are rolul de a reprezenta drepturile și interesele elevilor din România în fața decidenților de la nivel central. Este o structură care funcționează piramidal: președinții consiliilor elevilor din școli îi aleg pe reprezentanții elevilor la nivel de județ (Consiliul Județean al Elevilor/Consiliul Municipal al Elevilor București), iar președinții acestora din urmă aleg conducerea Consiliului Național al Elevilor.

Consiliul Județean al Elevilor are rolul să îi reprezinte pe elevi în fața autorităților locale și a inspectoratului școlar județean, monitorizând, printre altele, dacă în școlile din județ se respectă drepturile elevilor. În caz de abuzuri în școala ta, apelează cu încredere la colegii tăi elevi reprezentanți.

Te poți implica în Consiliul Elevilor la nivel județean și național în două moduri:

1. Candidează și devino reprezentant al elevilor;
2. Urmărește anunțurile de pe paginile Consiliului Elevilor și devino voluntar.
3. Fii pe fază și implică-te în consultările și acțiunile locale organizate de către colegii tăi, fie că vorbim de petiții, proteste sau alte forme de participare. Este important să fii actor, nu spectator.

Asociațiile reprezentative ale elevilor

Asociațiile elevilor sunt organizații neguvernamentale, înființate și conduse de elevi. La fel ca și Consiliul Național al Elevilor și consiliile județene ale elevilor, și asociațiile elevilor au rolul de a apăra, promova și reprezenta drepturile și interesele legitime ale elevilor. Pentru ca o organizație neguvernamentală să fie considerate asociație reprezentativă a elevilor, aceasta trebuie să:

1. fie constituită legal, înființată la judecătorie, iar în statut să declare scopul reprezentării drepturilor și intereselor elevilor;
2. nu facă propagandă politică partizană (să susțină un anumit partid) sau religioasă (să militeze pentru un cult sau proiectele acestuia);
3. aibă cel puțin 75% dintre membrii elevi în învățământul preuniversitar;

Liberul acces la informații de interes public

Orice democrație permite cetățenilor săi să obțină informații publice și asigură cadrul legal necesar astfel încât aceștia să își exercite acest drept. În România, FOIA (Freedom Of Information Act) este Legea 544/2001 a liberului acces la informații de interes public. Aceasta prevede că orice persoană poate cere informații de interes public de la instituțiile statului, dar și faptul că fiecare instituție publică (deci inclusiv orice unitate de învățământ) este obligată să comunice din oficiu, pe site-ul propriu și prin afișare la sediu, o serie de informații publice precum organigrama, datele de contact, bugetul, execuția bugetară, sursele de venit, documentele de strategie proprie, regulamente interne etc.

Orice solicitare de informații publice trebuie să cuprindă denumirea instituției publice căreia îi este adresată petiția, datele de contact ale acesteia, data, formula de adresare, obiectul, documentele sau informațiile solicitate, modalitatea prin care solicitantul preferă să primească informațiile (adresa de e-mail, de exemplu), dar și datele de contact ale celui care formulează cererea.

Fie că vrem să se modifice regulamentul școlii pentru a nu mai încălca Statutul Elevului, ori că ne dorim o mai mare finanțare alocată de autoritățile locale pentru cheltuielile cu investiții în școli, vorba zboară, scrisul rămâne. Care sunt avantajele să ne bazăm în special pe corespondența în scris?

• Autoritățile sunt obligate să ne ofere număr de înregistrare și să ne răspundă în maximum 30 de zile;
• Putem dovedi foarte simplu reaua-credință și lipsa răspunsului;
• Lipsa răspunsului în cazul petițiilor scrise constituie abatere disciplinară pentru funcționarii publici;
• Ne este mai simplu să urmărim evoluția demersului nostru.

(!) Orice petiție adresată autorităților (cerere, reclamație, sesizare, propunere etc.) poate fi depusă în scris la registratură sau prin e-mail, dar trebuie obligatoriu să conțină următoarele elemente, sub sancțiunea clasării:

• numele/denumirea petiționarului;
• datele de identificare; pentru persoanele fizice: cod numeric personal, seria și numărul actului de identitate și domiciliul, iar pentru persoanele juridice: codul de identificare fiscală, sediul și numele reprezentantului legal.

Vă sugerăm să cereți ca răspunsul să fie transmis prin e-mail, indiferent de forma în care depuneți petiția. Și nu uitați să vă asigurați că primiți număr de înregistrare. Cu cât petiția voastră este mai concisă, cu atât șansele unui răspuns satisfăcător sunt mai mari.

Cele trei reguli de aur pentru o petiție concisă sunt:

• prezentare succintă și coerentă a situației de fapt, dacă este cazul;
• temeiul legal al solicitării voastre (e.g. conform art. 82 din Legea educației naționale nr. 1/2011, în cazul în care solicitarea este de a acorda burse școlare);
• solicitări cât mai clare și punctuale, sub formă de enumerație de preferat și, dacă se este cazul, cu termene clare.

Ca și la orice alt document scris, este recomandat să aveți un stil unitar: același font (de preferat Times New Roman 12), spațiere 1,5 și aliniere justified. De multe ori, aspectul documentului este la fel de important ca și conținutul, deoarece spune ceva despre cel care l-a trimis.